Webcam Galati

Info Webcam Galati

Localitatea Galaţi este reşedinţa judeţului Galaţi, situat în apropiere de frontiera cu Moldova. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Rin. Viaţa economică s-a dezvoltat în jurul Şantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal şi a Portului Mineralier.

Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45°27′ latitudine nordică şi 28°02′ longitudine estică.
Având aproximativ 250 000 de locuitori (al 8-lea oraş din ţară după numărul de locuitori) şi fiind situat pe malul nordic al Dunării, ocupă o suprafaţă de 246,4 km2, la confluenţa râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est), lângă Lacul Brateş, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră. Cel mai apropiat oraş este Brăila, la doar 15 kilometri spre sud. Judeţul Galaţi se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale ţării noastre: Muntenia, Moldova şi Dobrogea.
Oraşul şi portul se desfăşoară ca un vast amfiteatru cu diferenţe de nivel de la 3 până la 55 de metri. Oraşul se întinde pe trei terase: Valea oraşului, cu altitudine între 3-7 m şi altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20-25 m (nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40 m (oraşul modern).
Viaţa comunităţii umane a fost influenţată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), după ce primeşte în amonte apele râului Siret (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul îşi continuă drumul spre Marea Neagră după ce primeşte, în avalul porturilor din Galaţi, apele râului Prut. Datorită şenalului adânc până în zona oraşului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.

Istoric
Primele semne ale unei aşezări permanente în zona municipiului Galaţi s-au găsit pe malul estic al bălţii Mălina, unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecţionate din silex şi os, datând din neolitic. Oraşul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi aşezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării. Este evidentă influenţa civilizaţiei romane, datorată învecinării cu castrul roman de la Barboşi.
Prima atestare documentară a târgului Galaţi datează din 1445, într-un act semnat de domnitorul Ştefan al II-lea. Galaţi-ul a crescut în importanţă după ce turcii au cucerit cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, în iulie-august 1484, oraşul rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc.
Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galaţi. Aici se făcea un important comerţ de tranzit cu ţările germane. Construcţia de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a oraşului.
Începuturile secolului XIX, numele oraşului este strâns legat de începuturile mişcării eteriste în Ţările Române. Acţiunea de la Galaţi, aşa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un şir de evenimente petrecute în portul dunărean, de la înfiinţarea primei Eterii din Principate în acest oraş, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supuşilor otomani din Galaţi. Masacrul de la Galaţi, repetat curând în alte oraşe ale Moldovei, avea să deschidă un lung deceniu de confruntări greco-otomane.
În 1837, oraşul Galaţi dobândeşte statutul de port liber, (porto-franco), iar după războiul Crimeei din 1854 – 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării. Însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat.
Prealabil Unirii Principatelor din 1859, oraşul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova şi în Ţara Românească. Reşedinţa sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării oraşului, găzduieşte în prezent un muzeu. După Unirea Principatelor, dezvoltarea oraşului s-a accelerat.
S-au înfiinţat noi şcoli primare şi s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Şcoala superioară de comerţ „Alexandru Ioan I”, iar în anul 1867 s-a înfiinţat una dintre cele mai vechi instituţii de studiu liceal din ţară, Liceul „Vasile Alecsandri”.
De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 fabrici în 1908.
Între anii 1900-1914, oraşul desfăşura un considerabil comerţ de cereale şi cherestea, în care se implicau şi reprezentanţii celor 16 consulate străine din oraş.
În perioada interbelică, (dar şi înainte), Galaţi-ul a fost reşedinţa judeţului Covurlui, mai apoi a Ţinutului Dunării odată cu reorganizarea fascistă a lui Carol al 2-lea, după model italian.
Oraşul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de vedere al populaţiei, aproximativ 112.000 de locuitori, al cincilea oraş al ţării. În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galaţi-ul a fost bombardat de aviaţia germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, „gara de călători”, o clădire impunătoare, inaugurată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca şi multe alte clădiri istorice.
În ciuda acestor perioade grele, comerţul şi navigaţia se dezvoltă în aşa fel încât Rusia, Franţa, Anglia şi SUA înfiinţează consulate la Galaţi.
În 1952 devine reşedinţa regiunii Galaţi, ca mai apoi să devină reşedinţa actualului judeţ Galaţi.
Din 1965 cunoaşte o nouă înflorire, o dată cu începutul funcţionării Combinatului Siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.

Obiective turistice
Muzee Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii
Denumit Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conţine planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri. Acvariul care se află în incinta clădirii, are ca tematică ihtiofauna rară şi foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane şi peşti exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaţă de 18 hectare.Muzeul de Istorie Galaţi
A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galaţi-ului.

Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza
A fost construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 – 1866). Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată domnitorului, întrunind şi calitatea de reconstituire a ambientului gălăţean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.
Muzeul de artă vizuală

A fost inaugurat în anul 1967 şi este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară. A fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinţe ale artei plastice în devenire, destinaţie pe care şi-o păstrează şi azi. Patrimoniul muzeului cuprinde creaţii de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX şi din secolul XX ale artiştilor reprezentanţi ai avangardei româneşti.
Muzeul Satului Galaţi
Se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conţinând câteva colibe specifice zonei limitrofe a Dunării de Jos.
Castrul Roman de la Tirighina-Barboşi
Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboşi (la nord de Dunăre, lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959-1962, au dovedit în condiţii stratigrafice perfect de clare, că pe înălţimea Tirighina se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică şi cea de import, ca şi o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetăţui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârşitul secolului II î.e.n.).

Clădiri istorice
Palatul Administrativ
Palatul Navigaţiei (Gara Fluvială)
Palatul Universităţii
Palatul Poştei
Casa Costache Negri

Cultură
Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
Teatrul Gulliver
Teatrul Liric Nae Leonard
Cinema Ţiglina
Grădina de Vară

Galerie Webcam Galati

Locatie Webcam Galati

15923