Webcam Vaslui

Info Webcam Vaslui

Caracteristici fizice și geografice:

Județul VASLUI este așezat în partea de est a țării. Sunt vecini, la est Republica Moldova, granița constituind râul Prut, la vest, județele Neamț, Bacău, Vrancea, la sud, județul Galați și la nord, județul Iași

Județul Vaslui reprezintă 2,2% din suprafața României și acoperă 5318 kmp. Întinzând-se pe cursul superior și mijlociu al râului Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc; în partea australă separă Colinele Tutovei de Dealurile Fălciului.

Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, județul Vaslui are 3 municipii (Vaslui, Bîrlad și Huși), două orașe (Negrești și Murgeni) și 81 comune cu 449 de sate (Anexa).

Relieful este format în întregime din ansamblurile de culmi și de largi orientate, în majoritatea situațiilor, NS.

Ca principale unități de relief prezente pe teritoriul județului Vaslui se pot evidenția: Podișul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu, toate fiind subunități fizico-geografice ale Podișului Bârladului.

Din punct de vedere altitudinii, județul Vaslui variază între cele mai înalte niveluri care se găsesc în bazinul Racovei (485 m – Dealul Mângaralei, 465 m în Dealul Răzești, 461 m în Dealul Schitului) și înălțimea minimă de 10 m din lunca Prutului.

Aspectul general al podișului este de dealuri înalte cu plaiuri ușoare coroană. Spre văile Bârlad și Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanți abrupți, modelați intens prin procese de alunecare și torențialitate. În sudul culmea se află aproape ca un podiș în Colinele Mălușteniului. Către Valea Elanului se vor ajunge la est și sud-est de la 250 m la 100 m.

Între Tutovei ȘI ALE Fălciului SE Cele Culoarul Bârladului desfășoară (cca 152 km Lungime) format-o Luncă Dintr de îngrijire se extind treptat DIN amonte (1-2 km) spre Aval (3-4 km) si DIN Mai multe niveluri de TERASA; versanții, drept în cursul superior și stâng, în aval de Crasna sunt abrupți. În estul județului pe cca. 150 km se află Valea Prutului cu o terasă aluvială mare și mai multe.

Sub aspectul hidrografic, teritoriul județului Vaslui aparține bazinului râului Prut, care colectează afluenții din partea de est și sud-est, și bazinului râului Siret, din care râul Bârlad traversează cea mai mare suprafață a județului (peste 2/3).

Râul Bârlad, afluentul Siretului, izvorăște din apropiere de Curmăturii, pe Valea Ursului, la o înălțime de 370m și o medie a pantă de la izvor la vărsare de 1,38% 0 . Afluenți principali pe partea stângă sunt Sacovăț, Durduc, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Jarovăț și pe dreapta Buda, Racova, Simila și Tutova.

Râul Prut izvorăște pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) și se află în vărsarea în fluviul Dunărea o suprafață totală de 28396 kmp și o lungime de 953 km. La intrarea în județ imediat în amonte de sistem hidrogafic Drânceni totalizează o suprafață de bazin de 22630 kmp și o lungime de 675 km, iar la ieșire, în amonte de vărsarea râului Elan, o suprafață de bazin de 25768 kmp și o lungime de 846 km . Principalii afluenți care primesc Prutul din județ sunt: ​​Sărata și Elanul.

Lacurile de pe teritoriul județului Vaslui sunt preponderent de natură antropică, construite în scopul satisfacerii diverselor utilizări și combaterii inundațiilor. Cele mai importante sunt acumulările: Căzănești pe râul Durduc, Solești pe râul Vasluieț, Pușcași pe râul Racova, Mânjești pe râul Crasna, Râpa Albastră pe râul Simila și Pereschiv, care au toate prevăzute și volumul de apărare împotriva inundațiilor.

În afara acestora există o serie de acumulări construite special pentru prevenirea inundațiilor ca de exemplu: Delea pe râul Delea, Tăcuța, Rediu pe Rediu, Moara Domnească pe râul Ferești, Pungești pe Gârceanca și Roșiești pe Idriciu și încă cca. 80 de iazuri, crescătoare și alte acumulări mici, amplasate pe diverse râuri: Simila, Racovița, Buda, Gugești etc.Lacurile naturale sunt puține în număr. Mai importante sunt cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscăria și Hârtești.

Teritoriul județului Vaslui fiind situat în estul țării, cu o largă deschidere către Europa răsăriteană, formele de relief specifice sunt acoperite de masele de aer rece de masă ale anticiclonului siberian, iar vara de aer uscat continentală sau tropicală; climatele sunt astfel un caracter temperat continental cu accentuări mai mari în sudul Podișului Moldovei, limita de sud a județului.

Valori istorice și culturale

Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt suficient de cunoscute și valorificate.

Acest judet este remarcabil prin tezaurele arheologice gasite aici, valorile etnografice si arta populara, locurile istorice si monumentele care atesta existenta milenarului romanilor in aceasta zona, cat si contributia lor la cultura universala. Castelul Mavrocordat, construit in secolul al XIX-lea, Cetatea lui Stefan cel Mare, datand in secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea, sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea de menționat că cele mai importante orașe ale acestui judet, Vaslui și Barlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Husi, al treilea ca marime in judet, este renumit in intreaga lume pentru podgoriile si o calitate a vinurilor. Situându-se intr-o zona deluroasa,

Municipiul Vaslui:
Ruinele Curții Domnești și Biserica Sf. Ioan (1490);
Complexul monumental de la Podul Inalt, la 12 km sud de Vaslui.
Muzeul județean „Ștefan cel Mare”
Biblioteca județeană „Nicolae Milescu Spătarul”
Municipiul Bârlad:
Biserica Domnească, zidită începând cu anul 1634 în timpul domnitorului Vasile Lupu;
Biserica Sf. Gheorghe zidită în 1843;
Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” având în prezent peste 150.000 de volume și un număr însemnat de carte rară înscris în patrimoniul cultural-național (1906);
Muzeul „Vasile Pârvan” (1914);
Teatrul „Victor Ion Popa”
Municipiul Huși:
Palatul Domnesc din sec. al XV-lea și Biserica Domnească din sec. al XVI-lea;
Biserica zidită de Ștefan cel Mare între 1494 – 1495, devenită biserică episcopală în 1598 în timpul domniei lui Eremia Movilă.
Muzeul municipal Huși
Biblioteca municipală „Mihai Ralea”

La 12 km spre nord de Vaslui, în satul Solești se află Casa Memorială Rosseti Solescu, unde se află templul Elenei Cuza.

Comparativ cu alte județe din țară, județul Vaslui nu se remarcă, ca zonă turistică propriu-zisă. În județul Vaslui există 4 hoteluri, 2 pensiuni urbane și o tabără de elevi și preșcolari.

Galerie Webcam Vaslui

Locatie Webcam Vaslui

3262