Webcam Otopeni DN1

Info Webcam Otopeni DN1

Orașul Otopeni este asezat în zona limitrofă de nord a capitalei României – București, între km. 12,800 și 17,900 pe drumul național nr.1 (DN 1), la intersecția dintre paralela 44o32′ latitudine nordică și meridianul 26o6′ longitudine estică, la o distanță de 4943 km nord față de Ecuator. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul Otopeni este asezat pe interfluviul Colentina – Pasărea, în Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de vedere administrativ – teritorial este situat în judetul Ilfov.

Suprafața administrativ-teritorială actuală a orașului Otopeni este de 31,52 km2.

Orașul Otopeni se învecinează: la sud cu linia de Centură a Bucureștiului, care îl separă de cartierul Băneasa, din sectorul 1; la nord cu calea ferată București – Urziceni, care reprezintă hotarul dintre oraș și comunele Corbeanca și Balotești din judetul Ilfov; la vest cu comuna Mogoșoaia din județul Ilfov; la est cu comuna Tunari din județul Ilfov.

Scurt istoric al oraşului Otopeni
Aşezările omeneşti din regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” – Bucureşti, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucureşti a identificat fragmente de ceramică veche şi alte obiecte care au aparţinut unei importante aşezări omeneşti existente încă din prima perioadă a epocii fierului (epoca fierului: 800 i.e.n. – finele secolului i.e.n.). Într-un strat suprapus a fost descoperită o altă aşezare, mai nouă, din secolul al X-lea e.n. (Urseanu F. – 1966).

Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu – voievodul Ţării Romaneşti – dăruieşte mănâstirii Sfînta Troiţă jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori şi ţigani, toate daruite de Dobromir ban, jupiniţa Vilaia şi fiul lor Mihai postelnicul (Documente privind istoria României veacul XVII, 1960).

La 20 mai 1620, Maria, mare baneasa, daruieste din nou manastirii Sfinta Troita (numita mai tirziu Radu Voda) jumatate din satul Hodopeni, cu rumani, daruit de jupinta Vilaia, poruncind rumanilor sa asculte (Documente privind istoria Romaniei veacul XVII, 1960).

Istoricul Constantin C.Giurascu este de parere ca denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba.

In secolul al XVIII – lea apare denumirea de Otopeni. In anul 1778, generalul Bawr, care a servit in armata rusa in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, publica sub semnatura Monsieur de B2 (Bawr) o carte intitulata „Memoires historique et geographique sur la Valachie a Francfort et Leipsic”. In acesta lucrare, autorul, printre alte sate din apropierea Bucurestiului, aminteste si de Otopeni: „Otopen – petit village avec un etang at un moulin sur la riviere de Pasere” Otopeni – un sat mic, cu un elesteu si o moara pe riul Pasarea). Aceasta precizare indica locul primei vetre a localitatii Otopeni, pe riul Pasarea, aproape de obirsia lui. Atunci era un riu viguros, in prezent disparut.

Pe harta austriaca „General Karte des Furstentums Walachei” din 1867 sint mentionate satele Otopenii de Sus si Otopenii de Jos care formau comuna Otopeni. Pe harta stau scrise exact aceste denumiri, deci putem concluziona ca in a doua jumatate a secolului al XIX – lea vetrele celor doua sate ocupau o parte din teritoriul de astazi al localitatii Otopeni.

Din documentele de arhiva reiese ca in anul 1886 populatia localitatii Otopeni, fara satul Odai pe vremea aceea, era de 851 persoane, iar in anul 1911 ajunsese la 1775 persoane.

Pe acesta harta, satul Odai, care in prezent face parte din localitatea Otopeni, apare sub denumirea de „Odaile Brincoveanului”. Pe vremea aceea, Odaia Brincoveanului apartinea comunei Bucoveni, care era alcatuita din Buftea, Buciumeni, Mogosoaia si Odaia Brincoveanului. Acesta numai pina in anul 1908, cind satul Odaia Brincoveanului trece in administrarea comunei Otopeni. In zilele noastre comuna Bucoveni nu mai exista, Mogosoaia formeaza o singura comuna, iar satul Buciumeni este inclus in orasul Buftea, judetul Ilfov.

Satul Odaia Brincoveanului s-a numit si Odaile Brincovenesti (impreuna cu Mogosoaia facuse parte din mosia lui Constantin Voda Brincoveanu). Dupa anul 1900, s-au folosit denumirile Odaia, Odaile, Odai, cea din urma fiind forma oficiala actuala.

Pina in anul 1908, comuna Otopeni a fost alcatuita din doua sate: Otopenii de Jos si Otopenii de Sus. Din anul 1908 pina in anul 1960, comuna a fost compusa din trei sate: Otopenii de Jos, Otopenii de Sus si Odaile.

Pina in anul 1950 localitatea Otopeni a facut parte din judetul Ilfov, plasile Dimbovita, Dimbovita – Mostistea, Baneasa si Caciulati. In urma reorganizarii administrative din 06 septembrie 1950, localitatea Otopeni a fost trecuta din subordinea judetului Ilfov in subordinea municipiului Bucuresti – capitala Romaniei.

In perioada 24 decembrie 1960 – 27 mai 1968, potrivit celor doua legi privind reorganizarea administrativ – teritoriala a tarii, satul Dimieni, apartinator comunei Tunari, a fost in administrarea comunei Otopeni. La data de 27 mai 1968, toti cetatenii situati in zona de pe partea stinga a Soselei Bucuresti-Ploiesti, intre km.16,5 si km.18,0, inclusiv teritoriul, au fost trecuti de la comuna Corbeanca la comuna Otopeni.

In documentele istorice din epoca contemporana localitatea Otopeni este mentionata pentru luptele grele care au avut loc pe teritoriul sau pentru apararea capitalei Romaniei – Bucuresti – in timpul celor doua razboaie mondiale, in cinstea eroilor cazuti in lupte ridicandu – se un monument comemorativ.

Datorita asezarii sale geografice – in imediata apropiere a capitalei Romaniei si in special datorita profilului conferit de existenta pe teritoriul sau a Aeroportului International „Henri Coanda” – Bucuresti – localitatea Otopeni a cunoscut o continua dezvoltare economico-sociala, care a luat o amploare deosebita dupa anul 1990, conducind la obtinerea statutului de oras in anul 2000.

http://www.otopeniro.ro

Galerie Webcam Otopeni DN1

Locatie Webcam Otopeni DN1

8998