Webcam Sighisoara

Info Webcam Sighisoara

 

 

Începuturile cetăţii medievale Sighişoara sunt plasate de către cronicarul sighişorean Georgius Kraus în anul 1191. Conform acestuia, iniţial cetatea a fost construită doar pe vârful dealului înalt de 425 de m. Aşezat în mijlocul localităţii, dealul poartă şi astăzi numele de “Dealul cetăţii”. În anul 1298 este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu “Schäßburg”). Localitatea este menţionată în anul 1367 ca “civitas” (oraş). Numele românesc al oraşului este atestat din 1435. Forma “Sighişoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui “Segesvár”. La 1241 cetatea, nefortificată încă, resimte puternic marea invazie mongolă. În 1350 începe ridicarea zidului de apărare al cetăţii. Cu o lungime de 950 de metri, zidul avea iniţial înălţimea de patru metri, dar după 1400 înălţimea zidului este dublată, iar cetatea devine mai uşor de aparat. Au existat şi paisprezece turnuri aparţinând fiecare câte unei bresle, precum şi patru bastioane. Până astăzi s-au păstrat nouă turnuri şi trei bastioane.

Cel mai important şi impunător este Turnul cu Ceas. El se păstrează azi în bună stare şi adăposteşte muzeul de istorie al oraşului. În 1376 sunt stabilite regulile generale de funcţionare a breslelor sighişorene. Importanţa celor 19 bresle creşte o dată cu prosperitatea lor şi ajung să aibă chiar reprezentanţi în Sfatul Cetăţii, alături de nobili. În 1884 breslele sunt desfiinţate ca urmare a pierderii semnificaţiei şi utilităţii. O importantă parte a istoriei oraşului, poate cea mai atrăgătoare componentă a istoriei sale, o reprezintă legătură cu familia Drăculeștilor. Fie că este văzut ca un înger al dreptăţii de către români sau ca un vampir de către străinii mai puţini informaţi, marele apărător al creştinătăţii Vlad Basarab al III-lea Drăculea continuă să atragă vizitatori pasionaţi şi cercetători. Casa în care se presupune că s-a născut aprigul voievod al Valahiei stă încă în picioare.

Venit pe lume în jurul anului 1431, Vlad Ţepeş îşi petrece primii ani ai copilăriei şi îşi începe educaţia în atmosfera cosmopolită a Sighişoarei. Cunoştinţele de limba germană, maghiară, latină, precum şi contactul cu diferitele etnii ale oraşului şi ale zonei vor contribui la desăvârşirea celui ce avea să devină unul dintre cei mai înzestraţi conducători militari şi politici ai românilor. Nici data şi nici locul naşterii lui Vlad al III-lea nu sunt cunoscute exact. O altă posibilă locaţie este Nurnberg, acolo unde tatăl său a participat la celebrul turnir organizat de către împăratul Sigismund şi unde a fost admis în Ordinul Creştin al Dragonului. Cert este că Vlad Ţepeş îşi petrece primii ani din viaţă la Sighişoara şi că de aici tatăl său Vlad Dracul pleacă spre Târgovişte. Răscoala lui Gheorghe Doja din 1514 lasă urme adânci la Sighişoara. Ţăranii din jurul oraşului, conduşi de Ioan Secuiul, preiau vremelnic conducerea localității şi omoară pe primarul Anton Polner şi pe soţia acestuia.

În 1601 cetatea este atacată şi devastată de trupele generalului Basta. Se pare că locuitorii au plătit atunci suma de 50 000 de florini ca preţ al lăsării lor în viaţă. Un adversar mult mai puţin dispus la negocieri atacă cetatea în 1603. Ciuma seceră atunci peste 2000 de vieţi în Sighişoara. Aceeaşi boală revine în 1709, când numărul victimelor este dublu. În timpul războiului din 1703-1711, desfăşurat în Transilvania împotriva Habsburgilor, cetatea, declarată de partea lobonţilor (apărători ai Imperiului Habsburgic) rezistă atacurilor şi rămâne intactă. În timpul revoluţiei de la 1848, Sighişoara este martoră luptelor dintre trupele intervenţioniste ţariste şi armata revoluţionară ungară. Pe câmpia dintre Sighişoara şi Albeşti moare la 19 iulie 1849 poetul maghiar Petofi Sandor. În ciuda războialor mondiale care au zguduit-o, Sighişoara îşi păstrează intacte aproape toate clădirile emblematice.

Turnul cu ceas

Construcţie emblematică a Sighişoarei şi a Transilvaniei, Turnul cu ceas a fost construit în partea de est a platoului inferior al cetăţii. Ridicat în scopuri militare pentru paza porţii localităţii, turnul de 64 de metri a găzduit şi Sfatul Cetăţii până în anul 1556. Această dublă funcţie a conferit un aspect nu doar impresionant şi puternic, ci şi elegant. În 30 aprilie 1676 acoperişul este distrus de un puternic incendiu şi va fi refăcut în 1677 de către meşterii Veit Gruber din Tirol şi Filip Bonge din Salzburg. Reparat de mai multe ori (1775, 1804), acoperişul capătă înfăţişarea actuală în anul 1894, când vechea învelitoare a fost acoperită cu ţigle multicolore smălţuite, iar pe faţada dinspre oraşul de jos s-au pictat cele două embleme şi inscripţia. Turnul primea la începutul secolului al XVII-lea un orologiu prevăzut după modă apuseană, cu statui din lemn înfăţişând zei ce personificau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn şi Soarele. Actualul mecanism este realizat în 1906, iar motorul electric a fost adăugat în 1964. Din 1899 Turnul cu ceas adăposteşte muzeul de istorie al oraşului.

Turnul Fierarilor

Se află în apropiera Bisericii Mănăstirii. Este construit în anul 1631 şi este unul din cele mai impunătoare şi masive turnuri ale cetăţii Sighişoara.


Biserica Mănăstirii

Zidită în dreapta Turnului cu ceas, a fost ridicată probabil în secolul XIII. În trecut făcea parte dintr-o biserică a dominicanilor, astăzi dispărută. Formă iniţială nu s-a păstrat până la noi, biserica suferind în timp numeroase transformări şi renovări. Privirea călătorului este atrasă imediat de tocul din piatră sculptată în stil renascentist, precum şi de numeroasele covoare orientale din secolul XVII.

Biserica din Deal

Este situată în zona cea mai înalta a Dealului Cetăţii. Acolo se ajunge urcând cele 175 de trepte ale Scării Acoperite. Construită în 1345, Biserica impresionează prin stilul gotic. Arheologii au descoperit că actuală biserica a fost ridicată pe temeliile unei foste capele romanice de pe la 1200. Reprezintă cel mai important monument arhitectonic al oraşului. Patru dintre contraforţii exteriori sunt decoraţi cu sculpturi din piatră datând din secolul XIV. În interior se remarcă amvonul în stil gotic, strana mare a corului precum şi plăcile de mormânt executate de vestitul sculptor Elias Nicolai în secolul XVII.

Sala armelor

Situată în imediata apropiere a Turnului cu ceas, Sala Armelor prezintă cronologic evoluţia armelor de la cele albe până la cele de foc. Pot fi admirate paloşe, săbii de o mâna şi de două mâini, florete, săbii de cavalerie sau de paradă. Sunt expuse de asemenea accesorii defensive: scuturi, armuri , coifuri, pieptare. Prezenţa lui Vlad Dracul la Sighişoara este şi ea documentată în Sala Armelor. Piesele de artilerie sunt impresionante începând cu aşa-numită “orgă a morţii’, archebuze, ghiulele etc. Armele de foc apropiate oarecum celor moderne oferă vizitatorului posibilitatea de a observa pas cu pas evoluţia acestor teribile intrumente de lupta. Flinte şi pistoate cu cremene, cu fitil sau cu percutor se regăsesc între exponatele acestui interesant mini-muzeu.

Biserica leproşilor

A fost clădită în 1575 odată cu leprozeria. Deoarece leproşii nu aveau voie în biserica, pentru ei a fost ridicat în aceiaşi perioadă un amvon special, exterior, de unde se ţineau slujbe celor afectaţi de această boală.

Turnul frânghierilor

Construit în secolul al XIV-lea după un plan pătrat, are o formă simplă şi dimensiuni reduse. În 1630 este renovat, fiind transformat mai târziu în locuinţa paznicului cimitirului. Zidul de incinta ce lega Turnul Frânghierilor de Turnul Măcelarilor s-a păstrat intact până în anul 1994 permiţând observarea fazelor successive de constructive realizate de-a lungul timpului.

Turnul cojocarilor(blănarilor)

Amplasat în partea de vest a Sighişoarei, Turnul Blănarilor cum mai este numit a fost ridicat în secolul al XIV-lea. Are patru etaje, ultimul fiind cel mai larg. Impresionează prin echilibrul desăvârşit al proporţiilor.

Catedrala Ortodoxă

În nordul oraşului, pe unul din malurile Târnavei, se găseşte monumentala Catedrală Ortodoxă, cu hramul Sfânta Treime, construită între 1934-1937, în stil neoromânesc, de arhitectul Dumitru Petrescu Gopeș. Pictura murală interioară, executată de Anastasie Demian, a fost refăcută între 1980-1984.

Şcoala din Deal

Pentru prima oară, şcoala este pomenită într-un document oficial la 1522. Documente indirecte (matricolele Universităţii din Viena) demonstrează că Şcoala din Deal funcţiona deja la 1402. Încă din 1564 Giovanandrea Gromo, în lucrarea sa ”Descrierea Transilvaniei”, face referire la şcoala oraşului Sighişoara ce avea încă de pe atunci o îndelungată tradiţie. “Această cetăţuie este mai repede graţioasă decât fortificată. Aici este adăpostită o şcoală cu dascăli vrednici pentru fiecare ştiinţă, care sunt întreţinuţi de comunitate.”

Scara Şcolarilor

Numită și ”Scara Acoperită” este una din atracţiile Sighişoarei şi totodată unul din elementele ce dau unicitate acestui oraş. Construită la 1654 de către primarul Johann Both pentru a uşura accesul către Şcoala din Deal, Scară Acoperită avea iniţial 300 de trepte. Astăzi s-au păstrat doar 175, întrerupte de platforme late.

Casa Vlad Dracul

Acum transformată în restaurant cu atmosferă medieval,ă reprezintă un mare punct de atracţie atât pentru cei interesaţi de absurdul mit al vampirului cât şi pentru iubitorii de istorie adevărată aflaţi în căutarea vestigiilor legate de celebra familie a Drăculestilor.

Casa cu Cerb

Aflată lângă Casă Vlad Dracul, Casă cu cerb şi-a căpătat numele de la capul de cerb amplasat pe colţul din N-V al clădirii. Pe zidul nordic, o inscripţie precizează că după ce a fost distrusă de incendiul din 1676, casă a fost reconstruită în 1691 de proprietarul ei, Michael Deli, unul dintre primarii Sighişoarei. Mai târziu, edificiul a trecut în proprietatea familiilor nobiliare Kelp von Sternburg şi Csech von Sternheim care au decorat interioarele în stilul specific secolului al XVIII-lea.

 

Webcam Piata Cetatii din Sighisoara

Sursa –    www.istorie-pe-scurt.ro
Sursa –   www.sighisoaraonline.com

Locatie Webcam Sighisoara